Ştiu că am fost din nou, puţin, oprită din zbor, pentru că am avut noi veşti. A trebuit să mă aşez, să trag aer în piept şi să privesc din nou norii şi cerul. Apoi m-am adunat. Nu-mi place să fiu împrăştiată. Şi nu las nici pe alţii să mă fărâmiţeze! Totul m-a pus pe gânduri. Dar gândurile nu s-au supărat. Le-a părut bine că le mai vizitez, deşi nu am stat prea mult pentru că îmi şedea ceva la inimă.
Cu amintirile în buzunar, mă plimb azi prin lume… Ghiozdanul e şi el plin. Iar inima…ce să mai zic!? În plus, încă mă frământă un gând… Poate mă preface în aluat, tot apăsându-mă şi amestecându-mă!
Dar aripile încă le am.
…Şi am simţit că pot zbura din nou…
No comments:
Post a Comment